site-ul e-varza
de pe siteul e varza
poate suna ciudat titlul..nu este vorba de vreo frustrare de-a mea ci de o.... casa.... o familie....un bar, o carciuma cum vreti voi.
ideea e ca acolo...toata lumea cunoaste pe toata lumea si nimeni nu cunoaste pe nimeni.
citez un prieten cu care am fost acolo in week-endu ce tocmai a trecut " ba..ce misto toata lumea da noroc cu mine si ma saluta de parca ma stiu de la gradinita"... si nu glumea...
poate nu sunt eu in masura sa vorbesc despre acest bar care este "e varza" :)...eu am descoperit acest bar in urma cu 2 saptamani can vazandu-ma nevoit sa imi petrec week-endurile singur pentru ca prietena imi pleaca la niste cursuri la timisoara, am decis sa imi caut vechii prieteni..am apelat la vechea mea prietena simona care mi-a recomandat barul "varza" .
am venit cu ea acolo.... speriat, plictisit , frustrat...( lasasem acasa un film neterminat pe care il vazusem deja de 3 ori"stapanul inelului").. vad o poarta de casa de om normal...singurul lucru care era iesit putin din tipar era semnul pacifist pe care il foloseau hippy, am intrat..am trecut prin mai multe camere (casa nu era decomandata :)).printre diversi tipi care parca se uitau prea lung la mine si care parca erau cu intrebarea pe buze "cine e cocalaru asta?" si intradeva eram imbracat ca un cocalar niste blugi si un pulovar putin mulat cu anchior...ce sa fac...panatalonii de piele pe care ii aveam in liceu au ramas mici, hanoracele cu nirvana s-au demodat de mult si nu am mai investit bani in toale decat in costumele pe care le frec pe la birou de mese si de scaune, m-am asezat la o masa...mai erau la acea masa vreo 3 fetze pe care nu le mai vazusem in viata mea.... nu m-au bagat in seama si parca nici nu vroiam...voiam sa stau acolo in coltul meu sa ascult putina muzica sa beau un suc si sa ma gandesc la ale mele pana va trece timpul si mi se va face somn si voi pleca acasa, urman sa imi petrec toate week endurile viitoare in casa cu un castron de popcorn in fata televizorului iar cainele sa adune de pe jos floricelele pe care le scap.
dar de unde eu norocul asta? intr-o alta camaruta de langa cea in care stateam eu, se aude parca ceva..... parca se aud acorduri de chitara...tresar.... dar.... imi dau seama ca sunt boxele barului....mai sorb o gura de suc de parca beam cea mai tare palinca...imi aprind o tzigara luata din obor la juma de pret...si stau si contemplez..la ce dracu..nici eu nu stiu....mai vb cu simona...o mai intreb de cei pe care nu ii mai vazusem de 7 ani de zile..pe cand aveam parul si eu ca o fetita pana la umar, blond, pantaloni mulati....imi lasam barba ca ma fluierau baietii pe strada..... liniste...plictis.... clar ..o seara ratata...chiar imi parea rau ca venisem....totusi ceva nu imi dadea pace....
de ce simona era asa incantata de acest bar... ea nu parea acum prea trista, dar nici prea vesela..si totusi..de ce ii place asa mult aici.... ori am imbatranit eu si nu mai imi plac astfel de baruri..ori am devenit cocalar cum imi spunea o veche cunostinta din binecunoscuta "rezervatie" din Herastrau, dupa ce "i-am recunoscut" ca printre alte melodii imi permit sa ascult si damian draghici & brothers sa ca ma duc cu placere sa ascult pe nelu ploiesteanu si ca eram un fan al romantelor lui ghe, dinica.... rockeru asta care odata imi era prieten ...m-a facut cocalar...doar pentru atat...ce dobitoc.... si m-a acuzat ca i-am furat niste poze...atentie... poze cu mine si cu el de la un concert de pe strada de vara, poze pe care eu le facusem atunci cu aparatul meu si eu le developasem in 2 exemplare si ii dadusem si lui cate un exemplar... deci..sa inteleg ca sunt si cocalar si hotz.... :)... sa revenim.....
simona parea ok, eu... mai rau ca basescu cand vor descoperii ca flota s-a pierdut in triunghiul bermudelor si il vor baga la puscarie pentru neglijenta....
trece un tip pe langa noi...cu parul lung si....saten, grizonat..habar nu aveam....o intreaba pe simona ce face , cum se simte..etc..eu ma simt aiurea si imi arunc ochii pe pereti, vad o chitara electrica prafuita..vad o alta chitara doblesix verde ...exact ca cea pe care o aveam si eu in liceu care acu sta fara corzi pe la bunici. ma gandesc...."ba ar fi frumos sa se cante aici la chitara...asa ca intre prieteni"...nu imi termin bine gandul ca aud o chitara...ma uit la boxe....nu e de acolo.... ma uit pe usa in camera vecina......hopa.... un tip zdrangane o chitara...nimic neobisnuit..si eu mai faceam treaba asta prin barulete...... ma rup de paharul de "palinca" si ciulesc urechea la ce se canta....
cantau "rapa" o melodie pe care nu am mai auzit-o sau cantat-o de 7 ani...si de care sunt la fel de satul de parca as fi cantat-o zilnic....dupa cum obisnuiesc sa o spun destul de des..."maneaua muzicii folk"...dar rapa asta se auzea bine....tipul care facea chitara avea o voce nu f. groasa, dar destul de calda... se auzea o fatuca in terta (am realizat ca ea canta in terta pentru ca.... asa canta ea..din gresala....)... si deodata multe alte voci..unele mai groase altele mai subtiri unii sub ton, altii deasupra.....luate per ansamblu..se auzea bine...neasteptat de bine pentru 20-30 de voci nelucrate si care cantau fiecare in legea lui....nici nu se putea altfel ca doar nu erau corul filarmonicii.
cantau cu atat naduf acea "manea" ca am inceput si eu sa cand..intai mai incet apoi vazand ca nu deranjez pe nimeni si nu se uita nimeni ciudat la mine.....am inceput sa cant mai tare...si mai tare....deja cantam la parametrii normali (adica tare) am vazut cativa ca se uita la mine....nu se uitau urat...nici admirativ...mai degraba curiosi....cine sunt de unde am aparut...nu stiam le placea cum cantam, deranjam..habar nu am..cert e ca nu aveam nicio problema cantam d parca ar fi fost ultimul meu cantec...nu imi pasa daca falsez sau nu..daca acopar pe toata lumea sau nu...daca place cuiva sau nu...dar daca nu am primit nico sticla in cap...inseamna ca nu eram foarte strident.... se tremina melodia si pana sa apuc eu sa culeg reactii din jur..deja se canta altceva... de data asta "amintire cu haiduci"... la fel toata lumea canta fara sa ii pese de nimeni si nimic..si eu imi aduceam tot mai puternic aminte de vremurile cand mergeam in preoteasa si cantam "amintire cu haiduci"..si cand un tip care statuse in umbra pana atunci se ridica vine la noi si se recomanda..."Cristian Paturca" si ne spune..copii... regretatul vali sterian nu canta melodia cu acordurile astea... noi vrajiti de el ,nu stiam daca e el sau nu..nu il vazusem in viata noastra..auzisem camai venea pe acolo cu valeriu sterian, dar atat. se apuca sa cante...ii recunoastem vocea seama cu cea pe care o auzeam impreuna cu a lui valeriu sterian prin vremea revolutiei pe la televizor.
fac ce fac si iar fabulez si plec din mesajul initial spre alte zari... ceea ce a reusit sa faca acest bar si oamenii pe care i-am intalnit aici..nu au reusit alte lucruri sa faca. mi-a amintit de vremurile acelea ale asa zisei tinereti, defapt a vremurilor din liceu si mi-a aratat ca pot trai la fel ca atunci si acum cand nu mai sunt in liceu, cand nu ma mai pot tavali cu orice pustoaica pentru ca va trebui sa dau explicatii acasa, ca nu mai am 75 de kg ca sa sar si sa fac pogo...acu sunt un tanar batran , dar in interiorul meu mai palpaia o flacara ca de bricheta fara gaz care a reincetut sa arda cu putere cand am inceput sa realizez ca aici chiar nu conteaza cine esti sau cum te imbraci sau daca te cunoaste cineva sau daca tu cunosti pe cineva..aici esti respectat pentru ceea ce esti, pentru ceea ce vrei sa fi pentru ca te cunoaste toata lumea sau nu te cunoaste nimeni.
nu trebuie sa ceri voie ca sa discuti cu oamenii de la o masa unde vezi un singur loc si te asezi si tu acolo...nu trebuie sa te rusinezi daca in timp ce toata lumea canta, tu taci ca nu stii melodia sau ca nu o poti canta sau ca pur si simplu nu ai voce. poti canta si daca falsezi si nu ai nicio treaba cu muzica.. daca tu te simti bine gemand sau urland pe o melodie... e treaba ta nimeni nu iti va zice niciodata nimic.....
eu de exemplu pana sa pun mana pe chitara in "varza" a trebuit sa mi se spuna de 10 ori "pune ma dracu mana si canta daca vrei" a venit intr-un final unul; dintre patronii barului si mi-a pus chitara in brate cu rugamintea sa am grija de ea.
am dezgolit-o , am mangaiat-o, am acordat-o am ciupit-o de cateva ori hehe......la ce va ganditi...... VA CONTINUA....
si.... continuam.... am ramas la treaba cu ciupitu... ma rog ... dau eu cateva acoruduri asa de impresie..parca imi dreg vocea ma uit in jur sa vad potentiale voci care sa ma acompanieze...si incept sa cand..incet..ca nu cumva sa se auda mai departe de masa unde stateam....cant cu simona piese de-ale noastre din liceu..compozitii, cantecele pe care nu le mai cantasem de atunci...suna bine...adica vocea simonei suna bine ca eu parca dadeam o reprezentatie de virtuozitate muzicala in san...si acolo sub barba e un spatiu bine antifonat si nu iesea nimic afara. bineinteles ca simona a sesizat si m-a sesizat cu un cot in coaste...nu stiu de ce...nu am avut niciodata emotivitate in a canta...si nici acum nu am...la serviciu cant pe scari in lift in sedinte...ma apuca..oamenii s-au obisnuit cu mine si la petrecerile de craciun primesc cate 10 mesaje sa aduc chitara sa cantam colinde, in team-buildinguri nu ma iau cu ei daca nu am chitara....aici e alta treaba....nu stiu care dar parca nu am avut curajul necesar sa dau drumu la voce. nu stiu cum a trecut timpul ceea ce stiu e ca la un moment facea un fel de intrecere cu cei din camera vecina care cantau si ei... care canta mai tare4 mai frumos etc..sau cel putin asa consideram eu ca facem intrecere...la un alt moment ajunsesem sa cantam pe rand cate o melodie....se facuse ceasul vreo 5.30 dimineata...am ramas surprins cand m-am uitat la ceas....eu care nu apucam sa vad filmul de la 20.30 pana la final...am stat pana la 5.30 si.... nu am nicio problema.. nu imi era foame nici sete si nici somn.. as fi fost in stare sa plec atunci si sa conduc neintrerupt pana la mare..... daca era vara poate dadeam o fuga. populatia s-a cam rarit dar tot mai suntem 30 de persoane in tot barul... vine si Iuli... il rog sa cante o melodie destul de comuna "gashca" dar la starea mea si la tot ce v-am scris mai sus....parca era melodia cea mai potrivita pentru mine...dupa ce l-am luat la sentiment ca nu am mai ascultat cantecul ala din 2000.... a zambit si l-a cantat. sa nu credeti ca am fost extaziat ca tipele care lesinau pe la concertul lui michael din anii 90, dar mi-a placut...m-au trecut oaresce fiori pe sira spinarii... apoi am cantat care cum apuca..nu mai aveam niciun stres nicio problema..cantam o melodie corect incorect nu conta..oricum nu imi mai aduceam aminte de multe melodii sau acorduri...vorba ceea "coardele care nu se vad se uita :P "
era deja ora 6 si ceva... imi strang catrafusele si plec acasa....ca sa revin in aceeasi zi iar acolo....adica sambata seara....dupa ce dormisem vreo cateva ore bune. si surprins.... oamenii pe care ii lasasem de dimineata erau iar acolo parca nici nu plecasera vreodata.. un tip pe care nici acum nu stiu cum il cheama si care seara dinainte era ceva mai mult decat vesel.... acu era la fel de vesel....oare dormise...nu dormise.... nu stiu... cert e ca omu chiar e criminal...sa il gasesti dupa 12 ore la fel de vesel si plin de energie...am smitit ca si cum as fi plecat doar 2 minute pana la Wecinu Costica.
.....................................................................................
.....................................................................................
A trecut o saptamana si am revenit in "Varza" de data asta inarmat cu propria mea gasca... fratemiu si alti 2 prieteni... unul din turnu magurele si altul din comarnic.
ma asez la aceeasi masa...parca ma astepta..sau oi fi lasat eu vreun miros ceva de usturoi sau de ceapa de nu s-a asezat nimeni acolo... in camera minune se canta... de data asta.... vad boxe microfoane, chitari amplificate si 2 pusti care imi aduc aminte de prima trupa a lui tica lumanare cand cantau haiducesti la sincron....ii ascult, toata lumea ii ascula cu totii cantam odata cu ei...repretoriu bogat..cantau pana si "veta" de la stefan banica...oamenii vor sa se opreasca din cantat dupa vreo 2 ore ,cred, dar nu prea au cum pentru ca publicul care statea ba sus pe mese ba pe jos imprastiati, dadea tonul unei alte melodii iar baieti nu mai asteptau si se adaptau imediat... au mai tinut-o asa cateva melodii pana sa reuseasca sa "scape". au scapat... au mai urmat cateva recitaluri ad hoc cateva voci bune combinate cu publicul si cu voci din public...de data asta se auzea o tipa cantand in tertza bine..am realizat ca stia ce canta...suna bine ... microfoanele se plimbau prin toata sala la fel si cele 2 tamburine.am trecut si eu pe scena am cantat o melodie cu simona si iuli...nu stiu cum a sunat ca eu nu aveam contol... nu auzeam nimic din ceea ce cantam...nu am primit nicio scrumiera in freza ceea ce ori e de bine ori nici cei din sala nu au auzit ce cantam (ceea ce nu cred..ca la cum ma cunosc, parca am inghitit un microfon de mic).
au urmat cateva recitaluri de gen melancolic ...citez autorul " eu cant cum simt si acum sunt trist" a cantat cateva melodii f bune mi-au placut..insa nu stiu exact daca aveam eu dispozitia sa ascult acele melodii triste... lumea din jur canta si ea...poate daca stiam si eu melodiile nu mi s-ar fi parut asa triste... am decis ca e timpul sa plec spre casa.... se facuse cam 3 dimineata... imi iau la revedere de la cei de pe acolo si plec. ma urc in masina si plec spre colentina.... ajung in doamna ghica si..... realizez ca inca e devreme si ca nu sunt deloc obosit si la sensul giratoriu unde era avionul... ma invart ca blonda in sens si ma intorc... intru inauntrul barului iar ma asez la aceeasi masa pe acelasi loc... nimeni nu zice nimic..nu au realizat ca am pleca si nici ca m-am intors... raman acolo..se mai canta cateceva... soby vine cu 3 beri (face cinste)..am crezut ca e un gest de curtuazie initial la adresa simonei (mi-am revenit repede ca am aflat abia azi ca era defapt ziua lui )... s-a apucat si soby sa cante cateva melodii...nici pe astea nu le stiam...si ma tot candeam " ba cata vreme am lipsit di lumea asta..din grupurile astea ale oamenilor care canta la chitara ad hoc...pe vremuri prin 2000-2003 ne strangeam in ceea ce numeam atunci "Rezervatie" si cantam la fel ca aici...nu era nicio melodie pe care sa nu o stiu macar vocal daca nu si instrumental...insa oamenii astia ma surprind din ce in ce mai tare cu melodii pe care nu le-am auzit in viata mea.mai trec cateva ore si de data asta intentionez sa plec..ma ajunsese oboseala... dau sa plec , dar ma opresc la masa lui iuli sa il salut..mai stau acolo cateva minute de vorba...imi spune ca l-am impresionat atunci cand am cantat in urma cu o saptamana... a crescut putin pipota in mine... chiar a fost placut complimentul (daca ii pot spune asa).... in fine... am plecat...... dar bine inteles ca am revenit seara....m-am asezat la o masa unde cunosteam 2 persoane...se canta si acolo....eu spre surprinderea mea eram f. ragusit... nu stiu de ce..nu puteam nici macar sa vorbesc... am incercat sa cant ceva dar nu mergea,,, m-am hotarat sa fac eu chitara si cei de la masa sa cante voce.... am inceput sa cantam "tu" de la conexiuni... am cam pocit melodia dar suna intr-un fel cat de cat dragut... in timp ce cantam vine un tip inalt si bine facut cu o tipa care expunea o atitudine destul de puternica prin prezenta. domnul respectiv se uita ciudat dar si admirativ la noi si spune: " asta e piesa mea". apoi se prezinta " victor solomon- conexiuni" ne-am oprit din cantat si i-am intins chitara...a refuzat... nu stiam daca e el sau nu... nu il mai vazusem niciodata... s-a retras la el la masa unde era cu mai multi prieteni...il cunostea pe soby...l-am rugat sa faca lobby la el poate ii corupe sa vina intr-o seara in "varza" sa cante. in acea seara am plecat mai devreme si de atunci ma tot gandesc cum sa fac sa treaca timpul mai repede sa vina iar seara de vineri sa vin acolo iar.
initial nu a fost scopul meu sa fac reclama cumva acestui bar sau sa scriu despre el si sa anunt si pe cei de acolo de aceasta postare pe blogul meu, insa am zis ca va prinde bine celor care poate nu au curajul sa vina... voiam sa exprim celor ce citesc simtirile mele vis a vis de aceste trairi. nu stiu cat de bine ma pricep sa scriu... eu la lectia cu virgulele am lipsit din clasa I si ori le folosesc prost ori nu le folosesc. nu vreau sa fiu criticat pentru felul in care scriu ci pentru ceea ce vreau sa transmit . mai mananc litere si nu ma corectez dupa ce scriu..public ceea ce scriu asa cum scriu.... nu vreau sa fiu aratat cu degetul de nimieni si nici nu vreau ca cineva sa se simta lezat ca a aparut in aceste randuri.
eu nu vreau decat sa fac o imagine buna acestui bar si sa spun tuturor cat de bine ma simt aici. intr-un loc in care am venit doar de 2 saptamani si ma simt ca intre prieteni de-o viata.
ne vom vedea acolo si in aceasta vineri si poate saptamana viitoare voi reveni cu alte ganduri.... succes si ne vedem la o cantare "varza"
IN POZELE ASTEA SUNT SI EU....mai in spate :P
3 comentarii:
“daca sufletul tau intelege/ de la rock pan’ la imnuri si rugi/ te salut tineret in adidasi/ te salut, GENERATIE-N BLUUUUGI!!!!!!!!!” :)
fain, fain. adevarat : "e...varza" este casa si familia multora !
Faină poveste! :) Se pare că textul tău descrie o seară în care am fost şi eu acolo...
Nu sunt fan e varză dar, într-un context favorabil, este posibil să devin. :)
La mulţi ani, stimabile!
Trimiteți un comentariu